Bruxismul este scrâșnitul sau strângerea involuntară a dinților, cel mai adesea în timpul somnului. Este o afecțiune mai frecventă decât se crede – mulți pacienți nu știu că îl au până când medicul dentist le semnalează uzura anormală a dinților sau până când ajung cu dureri de cap sau articulare.
Impactul bruxismului asupra sănătății dentare poate fi semnificativ pe termen lung: dinți uzați, fracturi dentare, sensibilitate, deteriorarea lucrărilor protetice și probleme articulare. Înțelegerea problemei este primul pas spre gestionarea ei.
Tipuri de bruxism
Bruxismul de somn (nocturn) este cel mai frecvent și cel mai dificil de controlat conștient – apare în timpul somnului, fără ca pacientul să fie conștient de el. Bruxismul diurn (în timpul zilei) presupune strângerea dinților în momentele de concentrare sau stres, și poate fi mai ușor de controlat prin conștientizare.
Cauzele bruxismului
Cauzele exacte nu sunt complet elucidate, dar factorii asociați includ: stresul și anxietatea (cel mai frecvent factor menționat), tulburările de somn (apneea de somn este asociată frecvent cu bruxismul nocturn), consumul de cofeină și alcool (mai ales seara), anumite medicamente (în special antidepresivele din clasa SSRI) și factori ocluzali (ocluzie incorectă).
Cum afectează bruxismul dinții
Forțele generate de scrâșnit pot fi de 6-10 ori mai mari decât cele normale de masticație. Acestea produc:
- Uzura smalțului și a dentinei – dinții devin mai scurți, marginile incizale se aplatizează, sensibilitatea crește
- Fracturi ale dinților – de la crăpături fine (sindromul dintelui crăpat) până la fracturi complete
- Afectarea lucrărilor protetice – coroanele, fațetele și obturațiile se pot crăpa sau delamina
- Durere musculară și articulară – mușchii masticatori suprasolicitați produc dureri în zona mandibulei, tâmplelor și gâtului
- Dureri de cap matinale – tipice pentru bruxismul nocturn
Bruxismul și coroana dentară
Pacienții cu bruxism reprezintă o provocare în protetica dentară. Coroanele dentare plasate fără o gutieră de protecție pe pacienți cu bruxism sunt supuse unor forțe care le pot fractura sau deplasa. De aceea, orice plan protetic pe un pacient cu bruxism diagnosticat trebuie să includă obligatoriu și o gutieră nocturnă de protecție (gutieră miorelaxantă).
Materialele mai dure (zirconiu de înaltă rezistență) sunt preferate pentru coroanele la pacienții cu bruxism față de ceramicile mai fragile.
Bruxismul și nervul dintelui
Bruxismul sever și cronic poate, în timp, să afecteze pulpa dentară. Stresul mecanic repetat asupra dintelui poate genera inflamație cronică a pulpei, care evoluează spre necroză pulpară și necesită tratament de canal (endodonție). Dinții cu fracturi verticale extinse au adesea pulpa afectată și pot necesita extracție.
Cum se diagnostichează bruxismul
Diagnosticul clinic se bazează pe semnele observate de medic la examinarea dinților: uzura atipică a suprafețelor, fracturi specifice, hipertrofia mușchilor masticatori și raportul pacientului despre dureri matinale sau scrâșnit auzit de partener.
În cazuri complexe sau pentru confirmare, se pot utiliza dispozitive de monitorizare a activității musculare în somn sau polisomnografia (monitorizarea completă a somnului), care poate identifica și apneea de somn asociată.
Tratamentul bruxismului
Gutiera miorelaxantă
Gutiera ocluzală (de noapte) este primul pas terapeutic: un dispozitiv din acril sau termoplastic, fabricat la laborator pe baza amprentei dinților pacientului, care protejează dinții de forțele de scrâșnit. Nu vindecă bruxismul, dar previne deteriorarea dentară.
Managementul stresului
Dacă bruxismul este asociat cu stres sau anxietate, tehnicile de relaxare (meditație, yoga, terapie cognitiv-comportamentală) pot reduce frecvența episoadelor de scrâșnit.
Tratamentul apneei de somn
La pacienții la care bruxismul este asociat cu apneea de somn, tratamentul apneei (CPAP, dispozitive mandibulare) poate reduce semnificativ bruxismul.
Injecțiile cu toxină botulinică
Injecțiile cu toxină botulinică în mușchii masticatori (mușchii maseter și temporal) reduc forța de contracție și pot ameliora semnificativ simptomele bruxismului sever. Efectul durează 4-6 luni și procedura trebuie repetată. Este o opțiune pentru cazurile severe, nereceptive la gutieră.
Reabilitarea dinților uzați de bruxism
Odată ce bruxismul este controlat prin gutieră sau alte mijloace, dinții uzați pot fi reabilitați. Coroanele dentare din materiale rezistente (zirconiu monolitic) sunt opțiunea preferată pentru reabilitarea molarilor uzați. Fațetele ceramice sau obturațiile din compozit pot fi potrivite pentru dinții frontali cu uzură mai mică.
Reabilitarea completă a unui pacient cu bruxism sever implică adesea o echipă: stomatolog generalist, specialist în protetică, uneori specialist ATM (articulație temporo-mandibulară). Planificarea trebuie să țină cont de dimensiunea verticală de ocluzie pierdută prin uzură.
Bruxismul este o afecțiune reală cu consecințe semnificative asupra sănătății dentare, dacă nu este identificat și gestionat. Dacă observi semne sugestive (dinți scurți, dureri matinale, sensibilitate crescută), o consultație stomatologică poate clarifica dacă bruxismul este cauza și ce măsuri sunt necesare.
