De la casa Andricu la familia becurilor

Ne’am întâlnit în articolul trecut cu familia Andricu și am aflat povestea începuturilor casei construite de aceasta în strada Principatele Unite nr. 19. Acum vom face cunoștință cu cei care le’au luat locul după Primul Război Mondial. După cum am văzut, familia Andricu a continuat să dețină casa și probabil să și locuiască în ea după moartea la 1910 a lui Gheorghe Andricu, directorul Contabilității Generale a Statului. În anii ’20 ea a fost însă vândută comerciantului Philipp Weissmann.

Pr. Unite 19
Casa Andricu în anul 2008 (latura lungă pe strada Ienăchiță Văcărescu)

Philipp Weissmann era un evreu originar din Brăila, născut la 1884. A intrat de la vârsta fragedă de 17 ani în domeniul electricității, fiind timp de 10 ani, între 1901 și 1911, funcționar la Societatea Electrica din Sinaia și Câmpina. La 1911 se mută în București, unde este angajat ca funcționar la reprezentanța locală a binecunoscutei companii germane AEG. Peste puțin timp, în 1913, intră în afaceri pe cont propriu, deschizându’și propriul magazin de produse electrice pe strada Smârdan nr. 41 (astăzi nr. 37, chiar lângă Hotelul Concordia). Numele firmei este „Ferrowatt”, dat fiind că principalul produs comercializat erau becurile electrice cu acest nume. În fapt, Ferrowatt era la vremea aceea o importantă companie austriacă, unul dintre producătorii de becuri consacrați pe plan mondial. Se pare că nu aveau însă o reprezentanță în România, iar Weissmann acționa probabil ca distribuitor autorizat. După cum aflăm din Anuarul Socec din 1925, magazinul din strada Smârdan mai comercializa, pe lângă becurile Ferrowatt, lămpi electrice, curele de transmisie, „unsori consistente și uleiuri minerale”, „cabluri electrice de tot felul” și, la modul general, „instalațiuni electrice” sau „mașini și materiale electrice”.

Ferrowatt
Anuarul Socec al României Mari (1925)

În anul 1925, Philipp Weissmann adoptă măsura extrem de originală de a’și schimba numele în Philipp Ferrowatt, deci negustorul a luat numele principalului produs pe care îl vindea. Neobișnuită strategie de reclamă, dar extrem de simplă și probabil splendid de eficientă ! Magazinul Ferrowatt din strada Smârdan știm că exista încă pe la începutul anilor ’30, dar în 1937 în locul lui se găsea deja un altul, dar cu profil foarte asemănător, numit Primaxim. Nu știm dacă Philipp Ferrowatt (Weissmann) și firma lui își încetaseră activitatea sau doar firma își schimbase numele. Știm însă că negustorul de becuri a mai trăit doar până la începutul anului 1939, murind la vârsta de 55 de ani. A locuit până la moarte în casa din strada Principatele Unite nr. 19 (colț cu Ienăchiță Văcărescu). În curtea casei, deși spațiul era foarte restrâns, el a construit cel de al doilea corp de clădire, în stil modernist-cubist, în anul 1932. Proprietatea a fost naționalizată în 1950, pe când se afla în proprietatea văduvei lui Philipp, Renée Ferrowatt. Familia a mai continuat să locuiască în casă o perioadă, dat fiind că îl găsim menționat la această adresă în 1958 pe Alexandru Ferrowatt, probabil fiul celor doi.

După Revoluție, proprietatea pare să fi fost retrocedată urmașilor familiei (pe numele Silvia Ferrowatt-Cauli), fiind împărțită în două (pe de’o parte jumătatea de pe colțul străzii a casei de la 1893 împreună cu curtea, pe de altă parte cealaltă jumătate a acestei case, ieșire în strada I. Văcărescu nr. 42, împreună cu casa de la 1932). În jumătatea de pe colț a casei vechi a funcționat mult timp un restaurant (vezi imaginile de mai sus). În anul 2014, în perioada când funcționa aici restaurantul, segmentul acesta de clădire a fost supus unei supraetajări foarte agresive, astfel că mai rămâne doar frontonul dinspre stradă al celeilalte jumătăți care să dea mărturie despre aspectul inițial al clădirii (cele două jumătăți au fost proiectate de la bun început simetric, aspectul exterior fiind identic până la colț). Din păcate, odată cu renovarea a apărut la colțul străzii și un cartuș care indică anul 1881. Înțeles ca an de construcție sau renovare al clădirii, el este rodul unei fantezii sau al unei confuzii grave: după cum am văzut, casa veche aflată aproximativ pe acest loc a fost demolată la 1891 odată cu trasarea prelungirii străzii Poetului, iar casa actuală a fost construită la 1893.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s